Care este scopul nostru in viața? Care ne e menirea? Deseori suntem in confuzie în privința asta, și nu pentru că suntem greșiți, ci pentru simplul fapt ca nimeni nu ne-a învățat cum se face. Mulți dintre noi mergem înainte din inerție, intrăm în cercul vicios al rutinei și, alergând mult timp in cerc, până la urmă ne amețim prezentul și ne amăgim pe noi și pe cei din jur. Apare nemulțumirea și plictiseala, pâna chiar la lipsa de sens și la depresie. Simțim că ceva nu este în regulă dar încercăm să ne agățăm de acele “certitudini” pe care le avem la îndemână: fac și eu ceea ce se așteaptă ceilalți de la mine, poate în acest fel va fi ok. Sau fac ceva doar ca să demostrez că pot, chiar dacă nu îmi place și in final chiar nici nu mă interesează. Sau apelez în mod pasiv la valorile societății, familiei sau a persoanelor care ma înconjoară în acel moment al vieții. Acestea sunt în aparența străzile cele mai ușoare, mai ales pentru că sunt oarecum la îndemână și, lucru nu de puțin, ne garantează intr-un oarecare fel integrarea sau recunoașterea din partea celorlalți. Spun în aparență mai ușoare, pentru că, pe termen lung, devin costisitoare.  Continuă lectura →